Toate caracterele chinezești conțin un radical și un element fonetic. Radicalul reprezintă o secvență de trăsături care identifică caracterul în termeni generali la nivelul sensului, în timp ce elementul fonetic este marcat prin trăsături suplimentare, ce indică pronunția caracaterului.
Scrierea chineză tradițională folosește în total 214 radicali, în timp ce în sistemul simplificat (limba chineză standard) apar numai 189 de radicali. Când un radical este simplificat, toate caracterele care îl folosesc preiau forma simplificată.
Cel mai cunoscut și general acceptat tabel cu radicali în sistemul tradițional a fost publicat în 1716, ca parte a Kāngxī Zìdiǎn (dicționarul Kangxi), comisionat de Împăratul Kangxi al Dinastiei Qing de Manciuria în 1710. Cuprinzând peste 47,000 de caractere, a devenit dicționarul standard de limba chineză în secolele XVIII și XIX.
Deși tendința de simplificare a caracterelor chinezești are o istorie cel puțin la fel de lungă ca scrierea lor, efortul cel mai susținut în acest sens s-a înregistrat secolul trecut, în 1956 și din nou, în 1964. Pentru a facilita învățarea limbii și a crește nivelul de alfabetizare, guvernul Republicii Populare Chineze a lansat oficial lista caracterelor „simplificate”, care conțin mai puține trăsături decât echivalenții lor din scrierea tradițională. Simplificarea urmează două direcții de bază: 1. mai multe linii și/ sau puncte devin o singură linie; 2. caracterul tradițional inițial sau radicalul este înlocuit cu un mic segment de trăsături noi, unice.
În vechime, când apărea necesitatea creării unui caracter al cărui înțeles era dificil de ilustrat prin desene simple, acesta era deseori realizat prin împrumutul de la un caracter existent, cu aceeași pronunție. La partea „de pronunție” (elementul fonetic) se adăuga apoi un „marcaj de semnificație” (radicalul), pentru a deosebi noul caracter de cel inițial, de la care s-a pornit.
De exemplu, caracterul 草 căo (iarbă) consistă din două elemente: 1. cel fonetic, 早 zăo, care înseamnă devreme, folosit doar pentru a indica pronunția și 2. radicalul (linia orizontală taiată de două liniuțe verticale, din partea de sus a caracterului), care înseamnă plantă. Peste 95% din caracterele chinezești s-au format astfel. Câțiva radicali pot apărea și ca ideogramă de sine stătătoare, dar majoritatea sunt componente ale caracterelor.
Cum se caută caracterele într-un dicționar chinezesc
Toate dicționarele de limba chineză au trei secțiuni principale: lista radicalilor, indexul de caractere și articolele de dicționar, ultima fiind cea mai vastă.
Termenul „radical” este folosit și pentru a indica segmentul grafic al unui caracter sub care este listat în dicționar radicalul ce în apare componența sa. Acest segment se numește 部首 (bùshǒu), literal cap de secțiune, desi apare mai des ca index de caractere sau chei de indexare.
Această utilizare este însă criticată din cauza confuziei cu celelalte sensuri ale termenului „radical”: „radăcină” și „componentă semantică”. Majoritatea capetelor de secțiune coincid cu un rol semantic în componența caracterelor listate sub ele, iar ca urmare, mulți începători pornesc de la premisa falsă că fiecare cap de secțiune este, prin definiție, rădăcină semantică sau componentă semantică în caracterele listate.
Imediat ce ați observat diferența dintre radical și cap de secțiune, puteți căuta caractere în dicționar:
1. Mai întâi, trebuie să recunoașteți care parte a caracterului este radicalul. (o listă completă a radicalilor se găsește aici)
De exemplu, ați văzut caracterul 草 și nu știți ce înseamnă. O privire atentă în lista radicalilor și observăm că 艹 apare în partea superioară a caracterului și înseamnă „plantă”. Deci caracterul căutat are într-un fel sau altul legătură cu plantele.
2. Apoi numărați câte trăsături sunt în radical și în funcție de acest număr (画, huà) , îl căutați în lista radicalilor de la începutul dicționarului. Lângă fiecare radical există o referință (în paranteză) spre locul unde se găsesc caracterele ce îl conțin, în indexul caracterelor.
În cazul caracterului 草, radicalul-plantă are 3 trăsături. Referința din paranteză indică poziția (36) în indexul caracterelor. Ca o confirmare că sunteți pe pista bună, observați radicalul-plantă și în capul de secțiune.
3. Caracterele din index sunt ordonate în funcție de radical și numărul de trăsături ce le compun. Numărați acum trăsăturile, excluzând radicalul, în caracterul care vă interesează. Parcurgeți apoi lista de sub radical, până ajungeți la caractere ce conțin numărul de trăsături aflat.
Caracterul 草 are 9 trăsături, deci excluzând radicalul vă rămân 6 trăsături. Sub capul de secțiune, căutați segmentul anunțat de cifra (6) → 六 (liù). Sub 六画 (liù huà = 6 trăsături), parcurgeți caracterele până îl vedeți pe cel căutat: 草 , poziția 4, redat în Pinyin prin căo.
4. Când ați găsit caracterul în listă, o nouă referință (numărul paginii sau transcrierea Pinyin) vă îndrumă spre pagina unde se găsește articolul său de dicționar.
Într-un dicționar chinez‒englez‒chinez, această referință este cel mai probabil transcrierea Pinyin. Căutați apoi căo în funcție de ordinea alfabetică, urmărind antetul paginilor în Pinyin. Pe pagina dedicată tuturor caracterelor pronunțate cao, descoperim caracterul căutat: se pronunță căo (cu tonul 3 pe a) și înseamnă, ca prim sens, iarbă.
La început poate părea obositoare această căutare matematică, dar practica vă ajută să recunoașteți în scurt timp radicalii fără să-i mai căutați în liste și veți putea intui sensul general când întâlniți caractere noi. Deci, curaj! ^_^
Poziția radicalului în interiorul caracterelor
În funcție de locul în interiorul unui caracter, radicalul poate apărea în 7 poziții de bază:
1. în partea de sus (ex.: radical acoperiș 宀 )
2. la stânga (ex.: radical om 亻 )
3. la dreapta (ex.: radical cuțit 刂 )
4. în partea de jos (ex.: radical foc 火 )
5. un umăr stâng (ex.: radical stâncă 厂 )
6. un suport (ex.: radical săritură 辶 )
7. un cadru (ex.: radical gură 口 )
Câțiva radicali care sunt ideograme de sine stătătoare: radical cal 马, radical copac 木, radical femeie 女, radical ochi 目.
33 de radicali frecvent utilizați în compunerea caracterelor
1. Radical capac (2 trăsături)
亠 (tradițional)
→ stă întotdeauna în partea de sus a caracterului
Exemple: 六 liù (șase), 北京 Běijīng
2. Radical stâncă (2 trăsături)
厂 (tradițional)
→ stă ca umăr stâng al caracterului
→ apare în caracterele care denumesc încăperi și clădiri ‒ inițial, făcea referință la locuințele-peșteră săpate în stâncă în anumite zone din China;
Exemplu: 厂 chǎng (fabrică), 压 yā (a apăsa, a oprima), 厅 tīng (sală, birou)
3. Radical acoperiș (3 trăsături)
宀 (tradițional)
→ stă întotdeauna în partea de sus a caracterului
→ folosit în caractere care sugerează ideea de „protecție”
Exemple: 安 ān (calm), 家 jiā (cămin, familie), 字 zì (caracter chinezesc)
4. Radical adăpost (3 trăsături)
广 (tradițional)
→ stă ca umăr stâng al caracterului
→ la origine, denota o casă fără perete frontal văzută din lateral
Exemple: 店 diàn (magazin, prăvălie), 序 xù (prefață), 官 guān (oficial)
5. Radical cuțit (2 trăsături)
刀 (tradițional), 刂 (simplificat)
→ inițial, denota un cuțit sau instrumente cu lama ascuțită
Exemple: 刀 dāo (cuțit), 切 qiè (a tăia), 则 zé (normă, principiu)
6. Radical om (2 trăsături)
人 (tradițional), 亻 (simplificat)
→ apare în caracterele care denotă persoane sau legături cu ființele umane
Exemple: 他 tā (el, pron.), 你 nǐ (tu, pron.), 伏 fú (a se pleca, a se preda)
7. Radical ureche dreaptă (2 trăsături)
邑 (tradițional), 阝 (simplificat)
→ acest radical are două versiuni, în funcție de poziția față de restul caracterului pe care îl formează (stânga/ dreapta)
→ „urechea dreaptă” înseamnă, la origine, „loc în care se adună oameni, oraș”
Exemple: 那 nà (acela/ aceea, pron.), 都 dōu (toți/ toate/ tot)
8. Radical trei stropi de apă (3 trăsături)
水 (tradițional), 氵 (simplificat)
→ caracterul original, 水 shuǐ înseamnă „apă” și denotă lucruri lichide
Exemple: 汁 zhī (suc, juice), 汤 tāng (supă)
9. Radical inimă (4 trăsături)
心 (tradițional), 忄 (simplificat)
→ caracterul original, 心 xīn înseamnă „inimă”, „minte”, „centru”
Exemple: 思 sī (cuget, a gândi), 必 bì (a trebui, a fi necesar)
10. Radical ușă (3 trăsături)
門 (tradițional), 门 (simplificat)
→ caracterul tradițional poate fi des întâlnit ca inscripție pe porțile și intrările palatelor și templelor din Asia de Est
Exemple: 门 mén (ușă, poartă), 问 wèn (a întreba), 闲 xián (timp liber)
11. Radical mers (3 trăsături)
辵 (tradițional), 辶 (simplificat)
→ atenție la execuția trăsăturii 2, la care linia verticală trebuie să fie ușor curbată spre stânga
Exemple: 道 dào (drum, cale), 进 jìn (a intra), 进 zhè (acesta/ aceasta, aceștia/ acestea, pron.)
12. Radical mână (3 trăsături)
手 (tradițional), 扌 (simplificat)
→ caracterul tradițional 手 shǒu înseamnă „mână”
Exemple: 扛 káng (a căra), 把 bǎ (mâner, clanță), 拍 pāi (a bate din palme)
13. Radical plantă (3 trăsături)
艸 (tradițional), 艹 (simplificat)
→ apare aproape exclusiv în forma simplificată și stă întotdeauna în partea de sus a caracterului
Exemple: 花 huā (floare), 芸 yún (ființă vie), 茶 chá (ceai)
14. Radical gură (3 trăsături)
口 (tradițional)
→ la origine, reprezintă imaginea unei guri sau a unei intrări
Exemple: 口 kǒu (gură), 叫 jiào (a (se) chema), 味 wèi (gust)
15. Radical mâncare (3 trăsături)
食 / 飠 (tradițional), 饣 (simplificat)
→ caracterul tradițional original 食 shí înseamnă „a mânca”
Exemple: 饭 fàn (orez), 饼 bǐng (prăjitură, plăcintă), 饮 yǐn (băutură)
16. Radical femeie (3 trăsături)
女 (tradițional)
→ caracter-radical de sine stătător, în componența altor ideograme indică genul feminin
Exemple: 女 nǚ (femeie), 妈 mā (mamă), 妹 mèi (soră, soră mai mică)
17. Radical mătase (3 trăsături)
糸 / 糹 (tradițional), 纟 (simplificat)
→ caracterul tradițional 糹 mì înseamnă „mătase”
→ stă întotdeauna în partea stângă a caracterului
Exemple: 线 xiàn (fir, ață), 红 hóng (roșu), 经 jīng (tunel, a trece prin)
18. Radical cuvânt (2 trăsături)
言 / 訁 (tradițional), 讠 (simplificat)
→ inițial, caracterul tradițional 言 yán (cuvânt) era aproape identic cu 音 yīn (sunet), cu excepția unei linii orizontale și reprezenta „o gură care suflă într-un flaut”
→ în forma simplificată, stă întotdeauna în partea stângă a caracterului
Exemple: 词 cí (cuvânt), 语 yǔ (limbă), 讨 tǎo (a discuta)
19. Radical cal (3 trăsături)
馬 (tradițional), 马 (simplificat)
→ la origine, caracterul tradițional 馬 mǎ (cal) era reprezentarea grafică a unui cal, iar în prezent apare în jocul de șah chinezesc, pe piesa omonimă
Exemple: 骂 mà (a mustra, a adresa ocări), 驻 zhù (a se opri; a staționa), 驮 tuó (a căra în spinare)
20. Radical pământ (3 trăsături)
土 (tradițional)
→ atenție la confuzia cu un alt radical aproape identic, care are prima linie orizontală mai lungă și înseamnă „cărturar”
Exemple: 土 tǔ (pământ), 去 qù (a pleca), 坐 zuò (a sta jos, a lua loc)
21. Radical foc (4 trăsături)
火 (tradițional), 灬 (simplificat)
→ la origine, caracterul tradițional reprezenta o flacără
→ ca radical, în forma tradițională stă întotdeauna la stânga caracterului pe care îl compune, iar în forma simplificată stă la baza caracterului
Exemple: 火 huǒ (foc), 火车 huǒchē (tren = foc + mașină), 炒 chǎo (a prăji), 焦 jiāo (arsură, ars)
22. Radical rege / jad (4 trăsături)
玉 / 玊 (tradițional), 王 (simplificat)
→ caracterul 玉 yù (jad) se formează prin adăugarea unei trăsături-punct la caracterul 王 wáng (rege), însă apare ca radical (fără acest punct) în caractere care denotă lucruri valoroase
Exemple: 全 quán (complet, total), 珍 zhēn (comoară), 珠 zhū (perlă)
23. Radical copac (4 trăsături)
木 (tradițional)
→ caracter de sine stătător, la origine reprezintă un copac: partea de sus sunt crengile și tulpina (3 elemente), iar partea de jos rădăcina (3 elemente)
→ foarte des folosit în compunerea caracterului 本 běn care înseamnă „origine”/ „sursă”, dar și cuvânt de măsură specific obiectelor cu foi legate în cotor (cărți, reviste)
Exemple: 木 mù (copac), 构 gòu (compoziție, structură), 枝 zhī (ramură)
24. Radical căruță (4 trăsături)
車 (tradițional), 车 (simplificat)
→ caracter de sine stătător, reprezenta inițial un car de război
→ stă întotdeauna în partea stângă a caracterului
Exemple: 车 chē (mașină, vehicul), 轧 yà (a se învârti), 轮 lún (roată)
25. Radical soare (4 trăsături)
日 (tradițional)
→ caracter de sine stătător, la origine reprezenta forma soarelui: un cerc cu un punct în mijloc
Exemple: 日 rì (soare; zi), 明 míng (luminos, clar), 日本 Rìběn (Japonia)
26. Radical lună / carne (4 trăsături)
月 (tradițional)
→ ca și radicalul-jad, 月 yuè (lună) este derivat dintr-un alt caracter, 肉 ròu (carne), deci contextul lexical determină ce indică radicalul
→ atunci când referința este radicalul-carne (cel mai des), caracterul respectiv indică ceva legat de corpul omenesc (anatomic)
→ radicalul-lună poate face referire atât la luna calendaristică cât și la astru
Exemple: 肝 gān (ficat), 脑 nǎo (creier), 月光 yuèguāng (razele lunii)
27. Radical scoică (4 trăsături)
貝 (tradițional), 贝 (simplificat)
→ scoicile de ghioc (cauris) erau folosite ca monedă în China antică, deci caracterele în componența cărora intră acest radical fac referire la obiecte valoroase și comerț
Exemple: 贝 bèi (scoică), 购 gòu (târguială), 赔 gòu (a compensa)
28. Radical ochi (5 trăsături)
目 (tradițional)
→ caracter de sine stătător, la origine reprezenta un ochi întors pe verticală
Exemple: 目 mù (ochi), 看 kàn (a vedea; a citi), 赔 mián (a dormi)
29. Radical bambus (6 trăsături)
竹 (tradițional), ⺮ (simplificat)
→ la origine, caracterul tradițional reprezenta două frunze de bambus cu vârful în jos
Exemple: 竹 zhú (bambus), 笔 bǐ (pensulă; pix), 笔 tiáo (mătură), 筒 tǒng (tub)
30. Radical metal (5 trăsături)
金 (tradițional), 钅 (simplificat)
→ caracterul tradițional 金 jīn înseamnă „aur”, iar cel simplificat compune caractere referitoare la bani
Exemple: 钱 qián (bani), 钞 chāo (bancnotă), 钞 míng (inscripție, gravură)
31. Radical haină (6 trăsături)
衣 (tradițional), 衤 (simplificat)
→ caracterul tradițional 衣 yī (veșmânt) reprezintă, potrivit unor sinologi, mânecile (partea de sus) și faldurile (partea de jos) robei tradiționale
Exemple: 袖 xiù (mânecă), 被 bèi (plapumă), 袅 niǎo (delicat, grațios)
32. Radical altar / spirit (4 trăsături)
示 (tradițional), 礻 (simplificat)
→ atenție la confuzia cu radicalul-haină (simplificat), care diferă cu doar o singură trăsătură
→ caracterul tradițional 示 shì înseamnă „a arăta”
Exemple: 神 shén (spirit, zeitate), 祝 zhù (a face urări), 祖 niǎo (strămoș)
33. Radical ploaie (8 trăsături)
雨 (tradițional), 礻 (simplificat)
→ caracter de sine stător, la origine reprezenta căderea stropilor de ploaie
→ ca radical, stă mereu în partea de sus a ideogramei
Exemple: 雨 yǔ (ploaie), 暴雨 bàoyǔ (ploaie torențială), 雷 léi (tunet), 雪 xuě (zăpadă)
Referințe
– Claudia Ross, Jing-heng Sheng Ma – Modern Mandarin Chinese Grammar: A practical guide, Routledge, 2006
– Johan Björkstén – Learn to write Chinese characters, Yale University Press, 1994
– Marianne Davidson, Julie Kleeman, Sarah Waldram, ed. – Collins Mandarin Chinese Dictionary, HarperCollins, 2006
– Boping Yuan, Sally K. Church, ed. – Oxford Beginner’s Chinese Dictionary, Oxford University Press, 2000
– Lee Young-Hee, – Learn Hanja the fun way: Chinese characters for foreign learners, Hangukmunhwasa, 2008
– Wikipedia – Radical (Chinese character), http://en.wikipedia.org
